Asociatia Geoconcept Suceava

Articole - Statiunea balneoclimaterica Sinaia

Adauga articol


Statiunea balneoclimaterica Sinaia
Data publicarii: 21.05.2014
Autor: Zaloba Alina-Paula; Iacob Cristina -Petronela
Vizualizari: 1961

      StaÅ£iunea balneoclimaterică   Sinaia

 

 

 

                                                                  

 

 

Student : Iacob Cristina- Petronela

                            ÅŸi

               Zaloba Alina – Paula

 

 

 

 

                                                 Prezentare

Suntem Iacob Cristina- Petronela ÅŸi Zaloba Alina- Paula, absolvente a Facultăţii de Istorie ÅŸi Geografie, în cadrul Universităţii Åžtefan cel Mare din Suceava, iar în prezent  suntem  masterande în anul I, specializarea Turism ÅŸi Dezvoltare Regională.

În continuare vom prezenta staÅ£iunea balneoclimatreică Sinaia. Am ales această staÅ£iune pentru că este destinată pentru toate vârstele, situată pe Valea Prahovei, la poalele munÅ£ilor Vârful cu Dor, Furnica ÅŸi Piatra Arsă ce fac parte din Masivul Bucegi.  StaÅ£iunea Sinaia este cunoscută pentru vestitul Castel PeleÅŸ, tratamentele ce se pot urma aici, pentru pârtiile de ski moderne, pentru Cota 1400 ÅŸi Cota 2000, pentru Poiana Stâna Regală, o oază de liniÅŸte cu iz regal, dar ÅŸi pentru Mânăstirea Sinaia.

                                       InformaÅ£ii generale

Este o staţiune din judeţul Prahova situată la poalele munţilor Bucegi la o altitudine de peste 800m care se bucură de factori terapeutici excelenţi prin atmosfera puternic ionizată, aer curat, dar şi izvoare cu ape minerale binefăcătoare.

Sinaia este la o distanţă de 121 km faţă de BucureÅŸti ÅŸi la 60 km faţă de PloieÅŸti.                                   

                                                 Istoric

Zona des împădurită de pe valea Prahovei în care se află azi oraÈ™ul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Marele Spătar Mihail Cantacuzino, precum È™i niÈ™te scutelnici care se ocupau cu paza mănăstirii È™i cultivarea moÈ™iilor acesteia. OraÈ™ul a luat numele mănăstirii, iar mănăstirea a fost denumită aÈ™a după călătoria spătarului în Palestina È™i în peninsula Sinai.

La începutul secolului al XIX-lea, întreaga vale a Prahovei era organizată ca o singură comună, denumită Podul Neagului, cuprinzând întreaga vale, de la Predeal la Posada. În 1864, cătunele Posada È™i Podul Neagului au fost alipite comunei Comarnic.

La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Acesta s-a implicat în organizarea regiunii È™i, în 1874, cătunele rămase în afara comunei Comarnic au primit numele de Sinaia, o comună cu reÈ™edinÈ›a la BuÈ™teni.

 Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atestă că reÈ™edinÈ›a comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia, care È™i-a primit astfel numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul său de la cel al Muntelui Sinai).La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană È™i cuprindea cătunele Izvor, Furnica È™i Poiana Èšapului. Intravilanul oraÈ™ului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care È™i-a mutat reÈ™edinÈ›a înapoi la Comarnic. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, BuÈ™teni È™i Poiana Èšapului s-au separat de Sinaia, formând comuna Predeal, în vreme ce comuna Sinaia a rămas cu cătunele Izvoru È™i Furnica. În aceeaÈ™i perioadă, familia regală a României È™i-a stabilit la Sinaia reÈ™edinÈ›a de vară, construind complexul castelului PeleÈ™. La sfârÈ™itul secolului al XIX-lea, comuna avea o populaÈ›ie de 2210 locuitori, o È™coală mixtă frecventată în 1899 de 103 elevi, hoteluri, gară pe calea ferată PloieÈ™ti-BraÈ™ov, clinică de hidroterapie È™i mănăstirea Sinaia.Tot în acea perioadă, oraÈ™ul a început să devină unul industrializat, apărând o fabrică de cherestea, proprietatea industriaÈ™ilor Popovici È™i Costinescu, ultimul deÈ›inând È™i o fabrică de var hidraulic. De asemenea, în ianuarie 1892 a fost deschisă È™i o fabrică de cuie de fier, care avea 45 de angajaÈ›i, români È™i germani. Din punct de vedere administrativ, comuna era reÈ™edinÈ›a plaiului PeleÈ™ul din judeÈ›ul Prahova.

În 1925, Anuarul Socec consemnează că Sinaia avea sistem de canalizare È™i apă curentă, alimentată din izvoarele PeleÈ™ului È™i VânturiÈ™ului, precum È™i o uzină hidroelectrică de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de iluminat public electric.

Spre sfârÈ™itul perioadei interbelice, Sinaia avea 3906 locuitori È™i era reÈ™edinÈ›a plășii Sinaia din judeÈ›ul Prahova.

În 1950, Sinaia a trecut în administraÈ›ia raionului Câmpina din regiunea Prahova È™i, după 1952, din regiunea PloieÈ™ti.

 În 1968, judeÈ›ul Prahova s-a reînfiinÈ›at, Sinaia redevenind parte a acestuia.

                                             Căi de acces

Feroviare:  gara Sinaia, pe linia BucureÅŸti—BraÅŸov;

Rutiere:  DN 1 (E 15) de la BucureÅŸti sau de la BraÅŸov; DN 71 de la TargoviÅŸte, prin Pucioasa, peste muntele Păduchiosu. Curse de autobuze ITA: BraÅŸov— Predeal — Sinaia — Pucioasa — TargoviÅŸte — GăeÅŸti; BucureÅŸti — Sinaia— BraÅŸov—SighiÅŸoara—Targu MureÅŸ; Predeal—Sinaia—Breaza—Campina.

Figura 1. Harta rutieră a Judeţului Prahova

      

 

Figura 2.  Localizarea în cadrul judeÈ›ului.

Coordonate: 45°21′00″N 25°32′33″E

 

                                  Descriere StaÅ£iunea Sinaia

Istoria oraÅŸului a început în secolul al XVII-lea când primii locuitori au fost călugării Mănăstirii Sinaia. Supranumită ÅŸi Perla CarpaÅ£ilor, staÅ£iunea este protejată de masivele Bucegi ÅŸi Gârbova.

Legendele MunÅ£ilor Bucegi vorbesc despre Zamolxis, regele dacilor, că a trăit într-o peÅŸteră cunoscută acum sub numele de Ialomicioarei.

Organizarea staÅ£iunii a început însă odată cu vizita Regelui Carol I în 1874 când acesta a descoperit potenÅ£ialul zonei. Industrializarea oraÅŸului s-a concretizat prin apariÅ£ia unei fabrici de cherestea ÅŸi a uneia de cuie astfel că la jumatatea secolului XIX staÅ£iunea dispunea deja de canalizare ÅŸi apă curentă.

Cei ce îÅŸi doresc să se  bucure de peisajul unic al zonei pot urca la Cota 2000, mijloacele de transport utilizate fiind telecabina sau telegondola, ori la Stâna Regală, o destinaÅ£ie care era preferată dupa cum sugerează ÅŸi numele, de familia regală. Pentru turiÅŸtii care nu sunt pasionaÅ£i de înălÅ£imi, arhitectura oraÅŸului cu influenÅ£e neogermane ÅŸi saxone le poate fii pe plac. Cele mai multe din aceste elemente se pot observa cu uÅŸurinţă făcând o vizită la Castelul PeleÅŸ.

 

                        Figura 3. Harta staÅ£iunii Sinaia                                   

Inapoi la articole