Articole - Stațiunea Balneară Amara

Adauga articol

Stațiunea Balneară Amara
Data publicarii: 28.06.2013
Autor: Atănăsoaie Adriana-Vasilica, Baran Roxana - Mihaela
Vizualizari: 3491

STAŢIUNEA BALNEARĂ AMARA

Aşezare şi istoric

Historyandsettlement

Căi de acces

Acces roads

Lacul Amara

Amara Lake

Amara – Staţiune turistică

Amara – Resort

Factorii naturali de cură

Natural cure factors

Indicaţii terapeutice

Therapeutic indications

Principalele instalaţii de tratament

Main treatmentplant

Agrement

Recreation

Centrul de agrement „Amara - Pavilioane”

Leisure center “Amara - Pavilioane”

AŞEZARE ŞI ISTORIC

Situată în Bărăganul Ialomiţean (la 7 Km de Slobozia, reşedinţa de judeţ), Amara este menţionată documentar cu această denumire din anul 1882, deşi urme de locuire pe teritoriu au fost descoperite şi datează de la sfârşitul epocii de piatră.

Primele aşezări stabilite în actualul teritoriu al localităţii au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stability aici grupuri de mocani veniţi din părţile Făgăraşului şi Muscelului, cărora li s-au alăturat alte grupuri de pastori între anii 1864-1866. Aceștia şi-au construit bordeie şi colibe în preajma lacului, formând aici un cătun ce aparţinea de comuna Slobozia. Preponderant rurale, dar şi recent urbane.

Stațiunea a fost atestată documentar încă din timpul domnitorului Matei Basarab, însa primele băi calde au fost construite în anul 1905. În timpul Primului Război Mondial, acestea au fost distruse. Abia după cel de-al Doilea Război Mondial s-au construit primele utilităţi destinate tratamentelor şi s-a amenajat plaja din jurul Lacului Amara, plajă folosită pentru băi de soare.

CĂI DE ACCES

- rutier:

Ø Bucureşti - Urziceni - Slobozia (119 km) pe

DN 2 şi 2A;

Ø Brăila - Slobozia (95 km) pe DN 2;
Ø Constanţa - Sloboziape DN 2A;
Ø Buzău - Slobozia (91km) pe DN 2C

- feroviar:

Ø Bucureşti - SloboziaVeche via Ciulniţa;
Ø PloieştiSudoziaVeche;
Ø Galaţi - Brăila - Făurei - Urziceni - SloboziaVeche.

LACUL AMARA

Lacul Amara, cu o lungime de 4 km şi lăţime de 200 — 800 m, are o suprafaţă de 132 de hectare, egală cu aproape de patru ori suprafaţa Lacului Roşu (pe Bicaz), Sf. Ana (Tuşnad) şi Bucura (Munţii Retezat) luate împreună.

Slab alimentat dinspre vest de un firicel de apă dulce care străbate comuna, lacul este alcătuit din trei sectoare, de lungimi aproape egale. Sectorul central este orientat est-vest şi are adîncimea maximă de 2,8 m. La capătul vestic al sectorului central şi în prelungirea lui, se află un al doilea sector, orientat spre nord, cu o adîncime maximă sub 2 m, înconjurat cu maluri cu arbuşti, loc preferat de raţele sălbatice. La capătul estic al sectorului central, lacul se continuă cu cel de-al treilea sector, orientat spre sud şi cu un braţ orientat spre nord, traversat de o punte. Cel de-al treilea sector are doar în mijloc o suprafaţă restrînsă cu adîncimea între 2 — 3,5 m. În braţul orientat spre nord, din care ies la suprafaţă cîteva izvoare, cresc plante acvatice

mărunte, alge numite de localnici „cămaşa broaştei", un păpuriş des şi o întreagă lume de insecte mici, larve şi protozoare, din care, pe la începutul lunii iunie, după căderea la fundul lacului a vegetaţiei acvatice, încep să se formeze noi straturi de nămol sapropelic cu calităţi terapeutice.

Calităţile terapeutice ale apei şi nămolului (409 860 m³) recomandate pentru afecţiuni reumatice, ortopedice, neurologice periferice şi ginecopate au determinat dezvoltarea vertiginoasă a dotărilor pentru băi calde şi reci, pe de o parte, şi a clădirilor de cazare şi alte servicii de deservire pe de altă parte, ceea ce a condus la dezvoltarea staţiunii.

AMARA – STAŢIUNE TURISTICĂ

Cu mult înainte de a vorbi despre cãtunul Amara au fost recunoscute valorile terapeutice ale lacului Amara, locuitorii din zonã utilizând în mod empiric apa şi nãmolul lacului. În Amara exista deci o intense activitate balnearã încã înaintea înfiinţãrii primelor stabilimente de bãi.Cercetãrile chimice fãcute de Petru Poni în 1887 au evidenţiat deosebita compoziţie chimicã a nãmolului şi apei şi s-au identificat cantitãţi importante de oxid de magneziu, sodium si oxid de calciu. Apa lacului este sulfatat-cloruratã, sodicã, bicarbonatã, magnezianã. Nãmolul sapropelic are calitãti terapeutice deosebite asemãnãtoare celor ale lacului Techirghiol. Existã de asemenea izvoare minerale sulfuroase indicate în tratarea afectiunilor aparatului digestiv.

Importanța stațiunii nu rezidă numai în valoarea terapeutică a resurselor na-turale, ci și în efectele cola-terale pe care le atrage exis-tența acestora în zonă: dez-voltarea turismului, extin-derea serviciilor, ocupare a forței de muncă disponibilă, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, etc.

Turismul reprezintă ramura cu cel mai mare potențial de dezvoltare al zonei, Amara fiind o locație déjà cunoscută ca destinație tu-ristică importantă, situată într-un punct stra-tegic (facilități rutiere deosebite – autostrada București – Constanța).

Gradul de atracție al stațiunii depinde, în mare măsură, și de modul de amenajare al peisajului, atât în incinta stațiunii cât și în localitate, fiind cunoscut faptul că un peisaj bine organizat realizează cadrul și mediul favorabil pentru recreerea public sau privată, înfrumusețează localitățile, locul de viață și de muncă, reduce poluarea atmosferei, protejează flora, fauna, solul, calitatea apei, ameliorează și valorifică terenurile degradate odinioară.

Inapoi la articole

Conectare

Abonare newsletter

Articole - Stațiunea Balneară Amara

Adauga articol

STAŢIUNEA BALNEARĂ AMARA