Articole - Ghidul tău pentru staţiunea balneoclimaterică Slanic Moldova

Adauga articol

Ghidul tău pentru staţiunea balneoclimaterică Slanic Moldova
Data publicarii: 29.05.2012
Autor: Gherasim Catrinel
Vizualizari: 4029

Ghidul tău pentru staÅ£iunea  balneoclimaterică Slanic Moldova

 

,, Dacă o cale e mai bună decât alta, atunci fii sigur că e calea naturii ''

Prezentare

      Suntem Ardeleanu Elena Avătăje ÅŸi Gherasim Catrinel, absolvente a Facultăţii de Geografie ÅŸi Geologie, Univ. Alexandru Ioan Cuza, IaÅŸi. iar în prezent suntem masterande în cadrul Facultăţii de Geografie, Univ. Åžtefan cel Mare, Suceava.

     Avem abilităţi de comunicare în limba maternă ÅŸi in limbile engleză ÅŸi franceză, precum ÅŸi cunoÅŸtinÅ£e generale de istorie, geografie, etnografie ÅŸi informatică.

     De asemenea, suntem amândouă posesoare a permisului de conducere categoria B.

De ce Slănic Moldova?

      Am ales această staÅ£iune, în primul rând datorită accesibilităţii rapide faţă de localitatea noastră de reÅŸedinţă, municipiul MoineÅŸti ÅŸi, în al doilea rând, datorită numeroaselor sale puncte forte: vegetaÅ£ia abundentă, aerul benefic ÅŸi peisajul natural.

     Principala sa funcÅ£ie, aceea de staÅ£iune balneară, este foarte bine pusă în evidenţă de punerea în valoare a izvoarelor curative, plus prin forme alternative de turism.

Istoric

      AÅŸezămintea s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de ape minerale, cu compoziÅ£ii variate din valea Părâului Slănic. Pe o hartă tipărită la Viena în 1856, apare numele de Părâul Slatini, datorită faptului că străbate o regiune cu teren bogat în săruri solubile.

     Denumirea veche a localităţii pe la anul 1810 era de Băile Slănicului. Pentru prima dată staÅ£iunea apare pe harta ţării sub această denumire, în Harta administrativă a Moldovei între anii 1838-1840.

  La sfârÅŸitul anilor 1888-1890, după captarea izvoarelor ÅŸi introducerea celor mai moderne instalaÅ£ii de băi, inhalaÅ£ii ÅŸi pulverizaÅ£ii de pe atunci, staÅ£iunea poartă denumirea de Băile Slănic-Moldova, iar mai târziu, localitatea se numeÅŸte Slănic Moldova.

     Legenda spune că, Mihalache Spiridon, care era administrator al Salinei Târgu-Ocna, în timp ce mergea la vânătoare, a descoperit în 20 iulie 1810 primul izvor de apă minerală.

     Scriitorul Wilhem de Kotzebue scrie în lucrarea sa ,, Din Moldova.Descrieri ÅŸi schiÅ£e '', BucureÅŸti 1884, că: ,, Mihalachi Spiridon, administratorul ocnelor de la Târgu-Ocna, gonea în anul 1801 un cerb prin valea Slănicului, nelocuită de nici un suflet omenesc ÅŸi acoperită cu pădure seculară prin care abia-Å£i puteai face drum. El căzu ostenit pe o stâncă, iar la picioarele sale curgea apa Slănicului. Deodată, vede Å£âÅŸnind un izvor din stâncă, iar apa lasă urmă gălbuie în calea sa cea scurtă până la râu. Vânătorul gustă cu luare aminte, se întoarce peste câteva minute cu o butelcă la locul decsoperit pe care îl însemnează cu ramuri de copaci. Prietenii recunosc că apa este minerală ÅŸi că în străinătate este întrebuinÅ£ată spre tămăduirea bolilor.

     Calitatea curativă a izvoarelor, precum ÅŸi participarea acestora la ExpoziÅ£ia din BucureÅŸti ÅŸi la ExpoziÅ£ia universală din Paris în 1900, aduc Slănicului medalia de aur.

     Astfel, Slănic Moldova străjuieÅŸte ca staÅ£iune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri ÅŸi de atunci a fost supranumită ,, Perla Moldovei ''.

 Particularităţi fizico-geografice

      StaÅ£iunea este situată pe versantul estic al CarpaÅ£ilor Orientali, în masivul Nemira, într-o mică depresiune, îngustă ÅŸi lungă, mărginită de înălÅ£imi acoperite cu păduri de fag ÅŸi brad, prin a cărui vale trece Pârâul Slănic.

     Amplasată în partea de sud-vest a judeÅ£ului Bacău, staÅ£iunea se află la sud de localităţile ComăneÅŸti, DărmăneÅŸti, MoineÅŸti ÅŸi la sud-vest de localităţile Târgu Ocna ÅŸi OneÅŸti.

     În aval de staÅ£iune, valea Slănicului este îngustă, ÅŸi, pe măsură ce valea se lărgeÅŸte, apar malurile abrupte din gresie masivă. Apele Slănicului spală aceste straturi de gresie ÅŸi captează în compoziÅ£ia lor săruri. Totodată, în drumul lor prin zona lanÅ£ului muntos al CarpaÅ£ilor Orientali, se îmbogăţesc cu bioxid de carbon.

     Zona Slănicului este pitorească, mai ales datorită vegetaÅ£iei bogate. Atât pajiÅŸtile cât ÅŸi pădurile sunt împodobite primăvara cu garofiÅ£e, ciuboÅ£ica cucului, brânduÅŸe, toporaÅŸi, viorele, clopoÅ£ei. Una din plantele ocrotite de lege este lumânărica, o plantă rară cu flori albe, ce creÅŸte pe stâncile zonei sau în crăpături.

     VieÅ£uitoarele specifice zonei sunt urÅŸi, lupi, mistreÅ£i, iar un exemplar rar este râsul, denumit ÅŸi ,, pantera CarpaÅ£ilor '', fiind un animal ocrotit de lege.

 Obiective de interes turistic în staÅ£iune ÅŸi în afara ei

     În centrul staÅ£iunii se află Parcul central, ce reprezintă o oază de frumuseÅ£e ÅŸi liniÅŸte. În acest parc este o biserică,construită din piatră de Slănic ÅŸi cărămidă, ce a fost clădită pe locul fostei bisericuÅ£e din lemn, distrusă de bombardamentele artileriei germane.

     În  acest parc au fost amenajate spaÅ£ii cu jocuri ecologice pentru copii în ton cu specificul zonei de munte, plus piste pentru biciclete, iar pentru tineri ÅŸi adulÅ£i au fost puse la dispoziÅ£ie terenuri de sport.

     Parcul este renumit ÅŸi prin edificiile sale, cum ar fi ChioÅŸcul Fanfarei, unde a concertat pentru prima dată George Enescu, la vârsta de 9 ani, dar ÅŸi prin exemplarele sale de zadă, una din cele mai interesante exemplare de răşinoase din Å£ară, declarată specie ocrotită.

     Un alt obiectiv important sunt izvoarele minerale, ce constituie calea naturală de tratament pentru numeroase afecÅ£iuni, printre care cele digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, ale bolilor de nutriÅ£ie si metabolism.

     La 1,5 km de staÅ£iune se află Cascada Slănic, o zonă cu poteci înguste ÅŸi abrupte, uÅŸor de parcurs de către turiÅŸtii ce vor să imortalizeze o parte din spectacolul oferit de staÅ£iune.                                                                                                                                                                                                                                                        

Excursii mai lungi se fac la Târgu Ocna, la 18 km de Slănic Moldova, unde se poate vizita Salina. Tot în Târgu Ocna, pe Vârful Măgura se află Mausoleul ostaÅŸilor români căzuÅ£i în primul război mondial ÅŸi Mănăstirea Măgura Ocnei.

     Zona Valea Uzului , situată la 12 km vest de oraÅŸul DărmăneÅŸti, are un potenÅ£ial turistic remarcabil, principalul reper al zonei fiind barajul ,, Poiana Uzului''.

Slănic Moldova – Tratamente

      Sanatoriul balnear Slănic Moldova este declarată unitate sanitară de interes public naÅ£ional. Amplasat în centrul staÅ£iunii Slănic Moldova, Sanatoriul balnear oferă servicii de recuperare medicală, pentru adulÅ£i ÅŸi copii, în regim de spitalizare ÅŸi ambulatoriu, cu predilecÅ£ie pe profilele de patologie : respirator, hepato-digestiv.

     Tratamentul balnear oferit de Sanatoriul balnear se coroborează cu:

-         aerul bogat în aerosoli ÅŸi ioni negativi de care se bucură staÅ£iunea

-         apele minerale cloruro bicarbonatate, sodice, carbogazoase, uÅŸor sulfuroase, atermale, de diverse compoziÅ£ii ÅŸi concentraÅ£ii cu o mineralizare totală între 0,5- 17 gr/l

-         mofetele- gaz terapeutic, cu concentraÅ£ii de CO 2 mai mari de 70%, utilizat în afecÅ£iun

Inapoi la articole